lumea e un spectacol...

ziua 1

Ca niciodata, mi-am luat concediu de odihna in aceste ultime zile din 2022. Simteam nevoia de a ma rupe cumva, de a-mi regasi coltul meu de liniste. In ultima perioada (a se citi doi ani) m-am indepartat de preocuparile care imi aduc atata bucurie; nu am mai cusut nimic, nu am mai citit aproape nimic. E drept ca proiectele la care am lucrat mi-au placut dar nu mi-au adus acea scanteie, acea stralucire pe care am trait-o citind sau cosand .

Acceptarea camasii cu altita in patrimoniul imaterial UNESCO mi-a deschis ochii si mi-a amintit cat de fericita sunt cand cos. Coasem dupa niste planse, e drept dar la fiecare impunsatura de ac pui acolo si un fir din sufletul tau. Acesta este probabil motivul pentru care , desi lucrate dupa aceeasi plansa, nu sunt doua camasi la fel.

Astfel incat zilele acestea am incercat sa-mi refac coltul meu. Si cum spunea cineva intr-un film ca sa cuceresti un spatiu, ia un colt si fa-l al tau… Mi-am scos la lumina cutiile cu ate, panze , ace si am reluat lucrul la camasa din albumul Elisei Bratianu. Si Doamne! ce frumusete iese! Camasa va face parte din expozitia Albina, expozitie care celebreaza personalitatea Elisei Bratianu si darul care a fost. Pentru cei interesati mai exista pe blog articole despre evenimentele legate de camasa cu altita la care am participat inainte de pandemie.

Imi dau seama ca nu am mai scris de multa vreme pe blog. De aceea decizia de a va vorbi in fiecare zi vine peste rugina ce pare ca s-a instalat in degete. Si in idei. Incet , incet insa imi voi reveni. Promit.

Fiind in concediu am dormit atat cat am avut nevoie, nu m-am mai trezit cu sunetul alarmei in urechi. Mi-am baut cafeaua in pat, inconjurata de fire, ace , planse, panza dar si de blanitele din dotare. Este extraordinar ca in fiecare zi sa fie Craciunul, si sa nu ai un program de respectat…

Dupa amiaza am iesit cu prietenii sa ingropam anul. Nu pot spune ca a fost un an rau. Daca tragem linie si adunam, separam, inmultim si impartim, una peste alta, ne cam da cu plus. Voua nu? Iesirea a fost la https://www.zexe.ro/zahana-gastronomica-aviatorilor/ , o locatie discreta, intima, cu o servire impecabila, cu bucate pe masura. Va recomand… dar ce nu va recomand? Orice ati alege din meniu garantez ca va lasa fara glas. Prajiturile… curcubeu pe cerul gurii! Iar visinata…. mmm … visinata! Va invit sa faceti o vizita si sa va convingeti singurei.

Cam asa a fost ziua mea, petrecuta ca o zi de sarbatoare. Sau pot sa spun si altfel: asa am facut din ziua de azi o zi de sarbatoare. Pentru ca viata vine la noi cu usurinta, bucurie si atat de mult entuziasm! Daca ii dam voie, daca primim.

P.S1. Filmul despre care va spuneam ceva mai devreme se numeste Sub soarele Toscanei. Daca nu l-ati vizionat pana acum poate a sosit momentul. Este unul dintre filmele preferate si vi-l recomand din inima. Asa, cand vreti sa faceti sarbatoare dintr-o zi obisnuita…

P.S.2 Nu uitati ca de multe ori creativitatea creste exponential cu numarul cafelelor baute. So… buy me a cofee… https://ko-fi.com/aniela

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s