Există oameni mari și oameni mici.
Există oameni mari care iți ating inima cu aripile sufletului și îți schimbă viața. Au un proiect care rezonează cu tine, devii o rotiță în angrenaj și dintr-o dată visele tale devin realitate. Visele tale se amestecă cu visele lui și proiectul te poartă prin lumi la care doar rîvneai. Călătorii în care cunoști alți oameni mari , care îți schimbă mentalități, gânduri, mod în care percepi viața.
Oameni mari care îți șoptesc la ceas de taină cuvinte simple. Cuvinte pe care le auzi și nu îți spun nimic la început. Și timpul trece și cuvintele îți răsună în urechi și în inimă chiar dacă omul care le-a rostit a plecat la stele.
Și există oameni mici care se ivesc de nicăieri și te împiedici de ei. Asta din cauza micimii lor…Încerci să îi eviți. Oamenii mici sunt insistenți. Nu înțeleg că nu suntem la fel. Că diversitatea nu e un lucru rău. Și că fiecare are lupta lui, luptă pe care o duce fiecare cum poate. Sau drumul lui… Unii se ridică, alții rămân unde sunt sau, uneori coboară .
Oamenii mici comentează continuu indiferent de ce faci. Au preocupări meschine, se bucură când ai un necaz și se uită cu ochi răi când ești fericit. Viața oamenilor mici se învârte doar în jurul banilor și a lumii materiale. Vorbești de vibrație și de Lumină și te privesc cu ochi goi. Lumină și Întuneric sunt în egală măsură în fiecare dintre noi. Depinde însă ce vrei să dai lumii.Oamenii mici își etalează întunericul din suflete și ar vrea să te acopere cu el.
Eu sunt un om obișnuit. Lumină și Întuneric sunt în egală măsură și în sufletul meu. Încerc să alung întunericul atunci când își lățește umbra. Poate nu reușesc de fiecare dată. Aș vrea ca undeva, cândva, cineva să se gândească la mine ca la un om mare care i-a atins cu aripa sufletului inima.
Pentru că în lume sunt oameni mari și oameni mici…
iiesirucsac 